← scont (toate sensurile)

Definiția cuvântului „scont”

scont — substantiv

  1. operație financiară prin care valoarea unei polițe este achitată anticipat de către o bancă, reținându-se un anumit procent.
  2. dobânda reținută de bancă la efectuarea acestei operații.
  3. reducere acordată debitorului care achită o datorie înainte de scadență.

scont — verb

  1. (v.tranz.) a cumpăra sau a vinde efecte de comerț înainte de scadență; a efectua un scont.
  2. (v.tranz.) (fig.) a conta pe ceva, a-și face planuri dinainte în legătură cu un anumit fapt așteptat, a se baza pe ceva.