Definiția cuvântului „scafă”

scafă — substantiv

1. strachină de lemn.
2. căuș cu mâner folosit pentru a lua făină, grăunțe etc.
3. suprafață curbă care face racordul între pereți și tavan sau între pereți și podeaua unei încăperi.
4. ansamblu ornamental aplicat pe tavan pentru a ascunde vederii corpurile de iluminat.