Definiția cuvântului „sălbăticiune”

sălbăticiune — substantiv

1. animal sălbatic.
2. epitet dat unei persoane care fuge de lume, care trăiește izolată, retrasă, departe de oameni și de civilizație.
3. loc sau ținut sălbatic, pustiu; starea unui ținut sălbatic.