Definiția cuvântului „rândunică”

rândunică — substantiv

1. (ornit.) (mai ales Hirundo rustica) pasăre călătoare insectivoră cu coada adânc bifurcată, cu pene albe-gălbui pe burtă și negre-albăstrui pe spate.
2. (mar.) ultima dintre cele cinci pânze ale unui catarg, așezată în vârful acestuia.