Definiția cuvântului „răzuitor”
răzuitor — substantiv
- unealtă folosită la răzuirea lemnului sau a unor piese de metal.
- răzătoare.
- unealtă cu care se răzuiesc diferite obiecte (pentru a le curăța).
- mașină cu care se îndepărtează radiculele de pe bobul de orez încolțit.
- unealtă în formă de târnăcop mic sau de sapă cu care se curăță noroiul, gheața etc. adunate între șinele și contrașinele unui pasaj de nivel.