Definiția cuvântului „pâlnie”
pâlnie — substantiv
- obiect de forma unui con gol și prelungit printr-un tub îngust, care servește la turnarea lichidelor în vase cu gura strâmtă.
- instrument acustic de formă conică, care servește la amplificarea sunetelor emise sau recepționate.
- dispozitiv de formă conică din componența unui sistem tehnic, cu ajutorul căruia se evacuează sau se încarcă un material.
- depresiune de teren de formă conică; văgăună.