(v.tranz.) a așeza, a instala, a plasa într-un loc.
(v.tranz.) a întinde, a expune.
(v.refl.) a se depune, a se așterne; fig. a începe, a se ivi.
(v.tranz.) a aduce pe cineva într-o situație nouă neașteptată, a face pe cineva să ajungă într-o anumită stare.
a așeza, a numi pe cineva într-un rang, într-o demnitate, într-o slujbă; a determina, a fixa locul, ierarhia cuiva între mai mulți.
(v.tranz. și refl.) a (se) așeza într-un anumit fel, într-o anumită poziție.
(v.tranz.) a atârna, a agăța.
(v.tranz.) a face să stea într-un anumit loc, a așeza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit, a depune la locul lui, a plasa; p. ext. a așeza într-un anumit loc față de alte obiecte de același fel, a aranja, a situa.
a planta, a sădi, a semăna.
(v.tranz. și refl.) a(-și) așeza pe corp obiectele de îmbrăcăminte necesare; a (se) îmbrăca sau a (se) încălța.
(v.tranz.) a depune valori bănești (în păstrare, spre fructificare etc.); a investi valori bănești.
(v.tranz.) a fixa, a stabili; orândui, a institui.
(v.refl.) (pop.) a se împotrivi, a sta împotrivă.
(v.refl. recipr.) a se lua la întrecere, a se măsura sau a se compara cu cineva.
(v.refl.) a tăbărî asupra cuiva, a se repezi la cineva.
(v.tranz.) a face, a determina pe cineva să execute un lucru; a îndemna; a sili, a obliga.
a îmboldi; a asmuți.
(v.refl.) (adesea cu determinări introduse prin prep. "pe") a începe o acțiune, a se apuca (cu stăruință) de ceva.
forma de persoana a III-a singular la prezent pentru pune.
forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru pune.
pune — substantiv
forma de plural nearticulat pentru puna.
pune — substantiv
semideșert rece în Anzi, situat la mari altitudini, cu o vegetație rară alcătuită din smocuri de graminee și boschete de arbuști spinoși.