← proțăpit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „proțăpit”

proțăpit — verb

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) sprijini, a (se) propti, a (se) ține cu putere.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) înțepeni, a (se) fixa.
  3. (fam.) a se opri (provocator, cu îndrăzneală etc.) în fața cuiva; (fig.) a se îngâmfa, a-și da importanță.

proțăpit — adjectiv

  1. (fam.) care este fixat; nemișcat, țeapăn.
  2. (fig.) (despre oameni) sigur de sine; îngâmfat.
  3. (despre gură) căscat, înțepenit.