Definiția cuvântului „procură”
procură — substantiv
- împuternicire legalizată prin care cineva poate acționa în numele altcuiva; (concr.) act prin care se dă această împuternicire; mandat.
procură — verb
- (v.tranz.) a face rost de ceva, a obține ceva.
- (v.tranz.) a produce, a provoca, a pricinui.