prăpastie (toate sensurile)

Definiția cuvântului „prăpastie”

prăpastiesubstantiv

  1. povârniș înalt și abrupt, situat de obicei într-o regiune muntoasă; hău, abis, genune.
  2. (fig.) nenorocire, dezastru; primejdie mare.
  3. (înv. și pop.) noian de ape; adâncul apelor.