(v.refl. și tranz.) a (se) așeza, a (se) instala, a (se) plasa într-un anumit loc, cu scopul de a supraveghea, de a urmări, de a păzi.
post — substantiv
funcție, slujbă.
loc unde se găsește o formație militară (restrânsă) care execută un ordin; (p.ext.) formația militară respectivă.
unitate de polițiști sau jandarmi (în trecut de milițieni) însărcinată cu menținerea ordinii publice într-o localitate rurală; (p.ext.) local unde funcționează unitatea respectivă.
loc unde stă santinela în timpul serviciului de gardă; (p.ext.) serviciul de gardă al santinelei; (rar) santinelă.
loc unde stă un polițist însărcinat cu supravegherea circulației pe străzi.
instalație utilată cu aparatura necesară pentru executarea anumitor operații tehnice.
loc special amenajat în care se desfășoară o activitate practică sau pe care îl ocupă o persoană în timpul efectuării unei asemenea activități.
categorie în care sunt înscrise într-o evidență contabilă sume de bani, materiale etc.; rubrica corespunzătoare dintr-un registru de contabilitate.
interdicție de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă credincioșilor de către biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului.
perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care biserica prescrie să se postească.