poruncă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „poruncă”

poruncăsubstantiv

  1. dispoziție (orală sau scrisă) dată de către o autoritate sau de către o persoană cu autoritate și care trebuie executată întocmai; ordin, decizie, hotărâre.
  2. (cu valoare de imperativ) poruncește! porunciți!
  3. (reg.) ordin de chemare în armată.
  4. (înv.) comunicare de interes public, făcută de o autoritate comunală.
  5. (înv. și pop.) lege morală; învățătură, precept.