Definiția cuvântului „polonic”
polonic — substantiv
- unealtă de bucătărie, în formă de lingură mare, având găvanul adânc și coada lungă, folosită pentru a scoate mâncarea lichidă din oală și a o turna în farfurie.
- lingură mare, adâncă și cu numeroase găuri, folosită la stână pentru a separa urda sau cașul de zer.