← plâns (toate sensurile)

Definiția cuvântului „plâns”

plâns — verb

  1. (v.intranz.) a vărsa lacrimi (de durere, de întristare, de emoție sau de bucurie); a lăcrima.
  2. (v.tranz.) a boci, a jeli o persoană moartă, un lucru pierdut, o situație dureroasă, vărsând lacrimi, tânguindu-se.
  3. a regreta o ființă sau un lucru pierdut (vărsând lacrimi).
  4. a avea milă de cineva, a deplânge pe cineva; a compătimi.
  5. (v.refl.) a-și arăta nemulțumirea, a se văita, a se tângui, a se lamenta, a se căina.
  6. a face o reclamație, a înainta o plângere; a reclama.
  7. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru plânge.
  8. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru plânge.

plâns — substantiv

  1. faptul de a (se) plânge; tânguire; (concr.) lacrimi; plânset, plânsoare.

plâns — adjectiv

  1. care a plâns, care poartă urme de lacrimi.
  2. plângăreț.

plâns — verb

  1. forma de participiu trecut pentru plânge.