(bot.) nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede și mlăștinoase:
(Schoenoplectus lacustris) plantă cu tulpina înaltă, cilindrică, de culoare verde și cu flori brune-roșcate, îngrămădite în spice la vârful tulpinii.
(Scirpus sylvaticus) plantă cu tulpina formată din trei muchii, cu frunze late, cu flori verzi închis.
(Equisetum hyemale) plantă cu tulpina aspră și rigidă, de culoare cenușie-verzuie sau albăstruie, terminată cu un spic care are la capăt un vârf ascuțit.
(Holoschoenus vulgaris sau Scirpus holoschoenus) plantă erbacee perenă cu tulpina triunghiulară, plină pe dinăuntru, cu frunze liniare cu nervuri paralele și cu inflorescențele compuse din 1-4 globușoare.