care este aplecat într-o parte, oblic, diagonal; (p.ext.) strâmb.
care se află în sau cu pantă (foarte) repede.
( fig.) care este, se face etc. ocolit, indirect; (p.ext.) (care are loc) (pe) ascuns, (pe) furiș, tainic.
(în legătură cu verbe ca „a privi”, „a se uita” etc. sau cu substantive ca „privire”, „ochi”) care este, se face etc. lateral, dintr-o sau într-o parte; care este sașiu, cruciș; (fig.) în mod bănuitor, iscoditor.
pieziș — adverb
aplecat într-o parte, oblic, diagonal; (p.ext.) strâmb.
în sau cu pantă (foarte) repede.
( fig.) ocolit, indirect; (p.ext.) (care are loc) (pe) ascuns, (pe) furiș, tainic.
(în legătură cu verbe ca „a privi”, „a se uita” etc. sau cu substantive ca „privire”, „ochi”) lateral, dintr-o sau într-o parte; sașiu, cruciș; (fig.) bănuitor, iscoditor.