(v.tranz. și refl.) a (-și) descurca, a (-și) netezi, a (-si) aranja sau a (-și) curăța cu pieptenele părul sau barba.
a (se) coafa.
(v.tranz.) (pop.) a țesăla.
(v.tranz.) a trece anumite fibre textile prin dinții unor piepteni (pentru a le curăța de impurități, a alege fibrele de calitate bună etc.).
(fig.) (fam.) a bate zdravăn pe cineva.
(v.tranz. și refl.) (fig.) (fam.) a(-și) cizela stilul, vorbirea etc.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pieptăna.
pieptăn — substantiv
obiect de toaletă confecționat din os, din metal, din materiale plastice etc., cu dinți mărunți, care servește la pieptănat părul sau pe care femeile îl poartă în păr ca podoabă.
(mai ales la pl.) unealtă cu dinți metalici, folosită în industria casnică la pieptănatul fibrelor textile; pieptănuși; (p.ext.) element al mașinii industriale de pieptănat fibrele textile.
(p.anal.) nume dat mai multor obiecte, unelte sau părți componente ale acestora, care seamănă, ca formă sau ca folosire, cu un pieptăn.
pieptăn — verb
forma de persoana a I-a singular la prezent pentru pieptăna.
forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru pieptăna.