Definiția cuvântului „pasă”

pasă — substantiv

(sport) transmitere a mingii către un coechipier.
fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva.
miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur.
rartur la unele jocuri de cărți.
(mar.) fâșie de apă indicată navigației într-o zonă cu stânci, bancuri, mine etc.
(tehn.) trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl fasonează.

funcția de guvernator al unei provincii din Imperiul Otoman sau titlu al vizirilor și al unor înalți demnitari turci din trecut; persoană care deținea funcția sau titlul de mai sus.

(v.intranz.) (înv.) a merge, a se duce.
(pop. și fam., cu valoare de îndemn sau de avertisment) încearcă să..., îndrăznește de..., caută de...
(v.intranz. unipers.) (de obicei construit cu dativul) a simți neliniște, a se îngrijora.
(înv. și pop.) a cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva).
(unipers.) (construit cu dativul) a simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru păsa.

(v.tranz.) (sport) a trimite mingea unui coechipier.
(fam.) a da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia.
a trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pasa.