parte (toate sensurile)

Definiția cuvântului „parte”

partesubstantiv

  1. ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup etc., în raport cu întregul.
  2. element constitutiv, precis delimitat, din structura unui ansamblu; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru.
  3. ceea ce revine cuiva printr-o împărțire, printr-o învoială, dintr-o moștenire etc.
  4. contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere, la o afacere etc., dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu; (concr.) cota respectivă care revine fiecărui participant.
  5. regiune (geografică), ținut; loc; zonă; țară.
  6. margine, latură, extremitate a unui lucru, a corpului unei ființe etc.; fiecare dintre laturile sau fețele unui obiect.
  7. direcție, sens (în spațiu).
  8. (fig.) punct de vedere într-o problemă dată; privință.
  9. categorie socială, profesională etc.; tabără, grup, colectivitate; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie.
  10. fiecare dintre persoanele, grupurile de persoane etc. interesate într-o acțiune, într-o afacere sau într-un proces; fiecare dintre statele implicate într-un conflict, angajate în tratative etc.
  11. (muz.) secțiune a unei lucrări ciclice; mișcare.
  12. (muz.) subdiviziunea cea mai mare într-un oratoriu, corespunzătoare actului în operă.
  13. (muz.) ceea ce revine de executat fiecărui interpret sau fiecărui instrument dintr-o partitură muzicală scrisă pentru ansambluri.
  14. (pop.) ceea ce e hărăzit sau sortit (în bine sau în rău) cuiva; soartă, destin.
  15. noroc, șansă.
  16. (concr.; pop.) persoană considerată ca fiind predestinată să devină soțul sau soția cuiva ori în legătură cu care se face un proiect de căsătorie.

partesubstantiv

  1. formă alternativă pentru pârtie.