paranteză (toate sensurile)

Definiția cuvântului „paranteză”

parantezăsubstantiv

  1. semn de punctuație care constă din două arcuri de cerc sau din două dreptunghiuri cărora le lipsește o latură lungă și între care se izolează o explicație, un adaos, un amănunt legat de restul unui text dat.
  2. (p.ext.) text, adaos izolat între aceste semne grafice.
  3. paranteză în care apare o expresie algebrică, pentru a arăta că operația aflată în interiorul ei se efectuează înaintea celorlalte: (p.ext.) expresie algebrică izolată în acest fel.
  4. (fig.) digresiune (scrisă sau orală).