(v.tranz.) a semna prin parafă, a întări un act prin semnătură cu parafă.
(v.tranz.) (spec.) a pune o semnătură (prescurtată) pe proiectul unui tratat internațional prin împuterniciții statelor care l-au negociat ca dovadă a acordului părților asupra proiectului respectiv.
(v.tranz.) a aplica o parafă pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie legătura unui registru sau a unui dosar, ca să nu se poată scoate sau adăuga foi.
parafa — substantiv
ștampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu inițiale); ștampilă a unei instituții.
iscălitură (prescurtată) pusă pe un act.
trăsătură de condei adăugată la sfârșitul unei iscălituri pentru a o deosebi de altele sau pentru a o împodobi; (p.ext.) linie de ornament.