Definiția cuvântului „panaghie”
panaghie — substantiv
- nume dat Fecioarei Maria; (p.ext.) iconiță (emailată) cu chipul Fecioarei Maria, purtată de ierarhi pe piept.
- bucată de prescură care se mănâncă în mănăstiri, în prima săptămână după Paști.
- prescură făcută la patruzeci de zile după înmormântarea cuiva.