pământ (toate sensurile)

Definiția cuvântului „pământ”

pământsubstantiv

  1. scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți.
  2. materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale.
  3. întindere de uscat.
  4. întindere de teren (cultivabil).
  5. teritoriu, regiune, ținut; p. ext. țară, patrie.