(v.intranz.) a se mișca alternativ în direcții opuse; a se legăna, a se balansa, a pendula.
(v.intranz.) (fig.) a manifesta nehotărâre, a fi instabil; a sta în cumpănă; a șovăi, a ezita; a fluctua.
(v.intranz.) (despre un sistem fizic) a evolua în așa fel încât una sau mai multe dintre mărimile sale caracteristice să ia succesiv valori pozitive și negative, simetrice în raport cu valoarea zero.
oscila — substantiv
mic disc de bronz sau de marmură împodobit cu o mască în relief, care era atârnat, la vechii romani, de arborii sacri sau sub colonade.