oreșniță (toate sensurile)

Definiția cuvântului „oreșniță”

oreșnițăsubstantiv

  1. (bot.) (Lathyrus tuberosus) plantă erbacee agățătoare, meliferă, cu frunzele terminate printr-un cârcel ramificat, cu florile purpurii, plăcut mirositoare și cu un tubercul comestibil.