Definiția cuvântului „născoci”

născoci — verb

1. (v.tranz.) a face, a crea ceva (ce nu a mai existat până atunci); a descoperi, a inventa.
2. (v.tranz.) a scorni, a plăsmui (lucruri închipuite, neexistente, neadevărate); (p.ext.) a minți.
3. (v.refl.) (rar) a se naște, a se isca, a se ivi, a se întâmpla.