(v.tranz.) a socoti câte unități sunt într-un șir, într-o serie, într-un grup etc.; a determina numărul de elemente dintr-o mulțime; a afla, a înregistra, a verifica numărul unui șir de obiecte etc.; p. ext. (pop.) a socoti, a calcula.
a enunța pe rând un șir de numere în ordine crescândă sau descrescândă.
a da ceva cu număr, socotind; p. ext. a plăti (în bani).
a considera, a pune ceva sau pe cineva în același număr, în același grup; a cuprinde, a îngloba, a reuni un anumit număr.
(v.refl.) a face parte din..., a intra în categoria..., a se socoti printre...
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru număra.
număra — verb
forma de persoana a III-a singular la prezent pentru număra.
forma de persoana a III-a plural la prezent pentru număra.
forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru număra.
forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru număra.