ceea ce se cere, se impune să se facă; trebuință, necesitate, cerință; (spec.) chestiune, situație, afacere a cărei rezolvare are caracter urgent, presant.
(înv.; la pl.) treburi, afaceri.
stare de sărăcie, de lipsă, de mizerie în care se află cineva; stare de jena financiară.
(pop.) epitet dat unui om sărac, neajutorat sau care nu știe să se descurce; sărăcie.
ceea ce provoacă cuiva o suferință materială sau morală, un necaz, o nenorocire; (la pl.) greutăți, încercări, vicisitudini pe care le are de suportat cineva.
primejdie, pericol.
(înv.) constrângere.
(pop.) lucru, fapt ieșit din comun, care miră, uimește; ciudățenie, minunăție; drăcovenie, drăcie.
(fam., art.; în exclamații și imprecații) dracul, naiba.