Definiția cuvântului „nesocotință”

nesocotință — substantiv

1. lipsă de judecată, de înțelepciune, de chibzuință (în acțiuni); (p.ext.) ușurință, imprudență (în acțiuni).
2. faptă sau vorbă de om nesocotit; nechibzuință, nesăbuință, prostie.