nasul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „nasul”

nasulsubstantiv

  1. parte proeminentă a feței, situată între obraji, frunte și gură, organ al respirației și al mirosului.
  2. (fig.) simț de orientare în împrejurări dificile, capacitate de intuire exactă a unei situații.
  3. partea anterioară a fuzelajului unui avion sau a corpului unei nave.

nasulsubstantiv

  1. numele literei „n” din alfabetul chirilic.
  2. persoană care ține în brațe pruncul în timpul botezului, devenind astfel rudă cu familia respectivă.
  3. nun.

nasulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru nas.