Definiția cuvântului „năuc”

năuc — adjectiv

1. (adesea substantivat) amețit, buimăcit (din cauza unei emoții puternice, a unei dureri, a unui zgomot etc.); dezorientat, zăpăcit, buimac, uluit, năucit.
2. (înv. și pop.) nătâng, prost, nepriceput.