nătăfleață (toate sensurile)

Definiția cuvântului „nătăfleață”

nătăfleațăsubstantiv

  1. persoană care este lipsită de istețime, care nu știe să se descurce, pe care o înșală cu ușurință toți; (p.ext.) persoană proastă, toantă, nătângă.