măruntaie (toate sensurile)

Definiția cuvântului „măruntaie”

măruntaiesubstantiv

  1. totalitatea organelor interne la animale și la om; viscere, vintre; (p.restr.) organele interne aflate în cavitatea abdominală.
  2. (spec.) totalitatea organelor interne comestibile ale animalelor.
  3. (fig.) partea cea mai adâncă a unui lucru; fund, adâncime, mijloc.
  4. interiorul ființei omenești, considerat ca sediu al gândirii, al sentimentelor și al conștiinței.