Definiția cuvântului „măiestrie”
măiestrie — substantiv
- pricepere, iscusință deosebită; talent, dibăcie, artă.
- (înv.; concr.) lucrare, operă, creație.
- lucru care denotă iscusință sau meșteșug în execuție; unealtă, instrument, aparat ingenios.
- meserie, meșteșug (care cere pricepere).