Definiția cuvântului „mântui”

mântui — verb

1. (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) salva (dintr-o primejdie, din robie, de la moarte etc.).
2. (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) vindeca (de o boală).
3. (v.tranz. și refl.) (în limbaj bisericesc) a ierta sau a obține iertarea pentru păcatele săvârșite, a scăpa de pedeapsa divină; a (se) izbăvi, a (se) salva.
4. (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) termina, a (se) isprăvi, a (se) sfârși.