muzică (toate sensurile)

Definiția cuvântului „muzică”

muzicăsubstantiv

  1. arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică.
  2. știință a sunetelor considerate sub raportul melodiei, al ritmului și al armoniei.
  3. (adesea fig.) creație componistică, melodie, cântec; p. ext. executare sau audiere a unei compoziții muzicale.
  4. orchestră.

muzicăsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru muzică.