motiv (toate sensurile)

Definiția cuvântului „motiv”

motivsubstantiv

  1. fenomen care provoacă sau care determină apariția efectului; pricină; cauză; temei.
  2. cauză aparentă invocată de o persoană pentru a ascunde adevăratul scop al unei acțiuni; pretext; prilej.
  3. frază sau pasaj care formează desenul melodic sau ritmic al unei compoziții muzicale; temă.
  4. element decorativ sau arhitectural într-o pictură sau sculptură.
  5. idee de bază într-o operă literară.

motivverb

  1. (v.tranz.) a arăta motivele unui fapt, ale unei atitudini, ale unei acțiuni; a aduce explicații, argumente în favoarea unei acțiuni, a unei hotărâri; a justifica.
  2. (v.tranz.) (spec.) (despre elevi, studenți) a prezenta o motivare (scrisă) pentru justificarea absențelor de la cursuri.
  3. (v.tranz.) a îndreptăți o acțiune, un gest etc.