Definiția cuvântului „mestecau”
mestecau — verb
- (v.tranz.) a sfărâma un aliment cu dinții și a-l amesteca în gură (pentru a-l înghiți).
- a învârti ceva (cu limba) în gură.
- (fig.) a pune la cale.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mesteca.
mestecau — substantiv
- (reg.) făcăleț.
mestecau — verb
- forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru mesteca.