măiestrie (toate sensurile)

Definiția cuvântului „măiestrie”

măiestriesubstantiv

  1. pricepere, iscusință deosebită; talent, dibăcie, artă.
  2. (înv.; concr.) lucrare, operă, creație.
  3. lucru care denotă iscusință sau meșteșug în execuție; unealtă, instrument, aparat ingenios.
  4. meserie, meșteșug (care cere pricepere).