Definiția cuvântului „linișteau”
linișteau — verb
- (v.refl. și tranz.) a înceta sau a face să înceteze zgomotele; a înceta sau a face să înceteze o acțiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli.
- a deveni sau a determina să fie lipsit de griji, de frământări.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru liniști.
linișteau — verb
- forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru liniști.