(v.intranz. și refl.) (despre ochi) a se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.).
lăcrima — substantiv
secreție lichidă, incoloră, sărată, alcalină, produsă de glandele lacrimale, care umezește suprafața globilor oculari și care se poate scurge în afară, în urma unor tulburări în starea psihofizică a omului.