Definiția cuvântului „juruit”
juruit — verb
- (v.tranz.) (înv. și reg.) a făgădui, a promite în mod solemn.
- (v.tranz.) a făgădui ca soț (sau soție).
- (v.refl.) a se lega prin jurământ.
- (v.tranz.) (rar) a face să se rotească, să se învârtească în cercuri.
juruit — adjectiv
- (înv. și reg.) care este făgăduit, promis; făgăduit ca soț (sau soție).