Definiția cuvântului „jucau”

jucau — verb

(v.refl.) a-și petrece timpul amuzându-se cu diferite jocuri sau jucării; a se distra.
(v.refl. fig.) a-și bate joc, a nu da importanța cuvenită, a nu lua în serios pe cineva sau ceva; a glumi.
(v.tranz. rar) a-și bate joc de cineva; a păcăli, a hărțui, a șicana.
(v.intranz.) a-și petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate.
(v.tranz.) a pune în joc, a miza pe o carte, pe un număr etc.; (fig.) a-și asuma un mare risc.
(v.intranz.) a participa ca jucător la o competiție sportivă.
(v.tranz.) a practica un anumit joc sportiv.
(v.intranz. și tranz.) (pop.) a dansa.
(v.intranz. fig.) (despre lucruri văzute în mișcare) a se mișca (sau a da impresia că se mișcă) repede și tremurat; a vibra.
(v.tranz.) a mișca repede, a clătina.
a interpreta un rol într-o piesă sau într-un film; (despre trupe de teatru) a da o reprezentație.
(v.tranz.) a reprezenta o piesă, a prezenta un spectacol.
(v.intranz.) a nu sta bine fixat, a se mișca; (despre piesele unei mașini, ale unui angrenaj etc.) a se deplasa într-un spațiu restrâns.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru juca.