← istețime (toate sensurile)
Definiția cuvântului „istețime”
Distribuie:
🔗
istețime — substantiv
agerime (de minte), iscusință, pricepere, vioiciune, ingeniozitate, isteție, isteciune, perspicacitate.
Alte informații despre „istețime”:
Definiție
Sinonime
Antonime
Etimologie
Pronunție
Conjugare
Declinare
Propoziții cu
Despărțire în silabe
Rime cu