Definiția cuvântului „iertau”
iertau — verb
- (v.tranz.) a scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva.
- a scuza.
- a scuti, a dispensa pe cineva de o obligație.
- (pop. și fam.) a îngădui, a permite, a da voie să...
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ierta.
iertau — verb
- forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru ierta.