← glas (toate sensurile)

Definiția cuvântului „glas”

glas — substantiv

  1. ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane; facultate specifică omului de a emite sunete articulate; voce.
  2. (la pl.) murmur sau vuiet produs de mai multe persoane (care vorbesc concomitent).
  3. ciripit sau cântec al păsărilor.
  4. strigăt produs de unele animale.
  5. (fig.) zgomot produs de vânt, de o apă etc.; sunet produs de un instrument muzical sau de un obiect sonor.
  6. (fig.) (înv.) veste, știre.
  7. denumire dată scării muzicale în cântarea bisericească răsăriteană.
  8. fiecare dintre cele opt moduri fundamentale după care se execută cântările bisericești.

glas — verb

  1. (v.tranz.) a acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură; a glazura.
  2. (v.tranz.) a da lustru sau apret unui obiect (de piele).