garanta (toate sensurile)

Definiția cuvântului „garanta”

garantasubstantiv

  1. persoană sau instituție care garantează cu averea sa pentru cineva sau ceva.

garantaverb

  1. (v.tranz. și intranz.) a da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect.
  2. a se angaja să mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut.
  3. a răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că...
  4. (v.intranz.) a-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite.

garantasubstantiv

  1. persoană sau instituție care garantează cu averea sa pentru cineva sau ceva.

garantasubstantiv

  1. (bot.; rar) roibă.