garant (toate sensurile)

Definiția cuvântului „garant”

garantsubstantiv

  1. persoană sau instituție care garantează cu averea sa pentru cineva sau ceva.

garantverb

  1. (v.tranz. și intranz.) a da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect.
  2. a se angaja să mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut.
  3. a răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că...
  4. (v.intranz.) a-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite.