fălcea (toate sensurile)

Definiția cuvântului „fălcea”

fălceasubstantiv

  1. veche unitate de măsură pentru suprafețe agricole, folosită în Moldova, echivalentă cu circa un hectar și jumătate.

fălceasubstantiv

  1. fiecare dintre:
  2. cele două tălpi ale saniei.
  3. cele două brațe ale vatalelor de la războiul de țesut.
  4. cele două scândurele între care intră limba meliței.
  5. stinghiile de lemn care leagă între ele scândurile care formează fundul carului.
  6. cele două stinghii laterale ale cârceiei carului prin care se leagă tânjala de proțap (când se înjugă patru boi).
  7. cele două brațe de lemn ale piscului (la car).
  8. cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau al unui obuzier.