deplasare cu pași mari și repezi; alergare, goană.
(adverbial; în forma fuga) repede, degrabă.
părăsire grabnică (și uneori pe ascuns) a unui loc pentru a scăpa de o constrângere sau de o primejdie.
înclinare spre axa galeriei a montanților unei armături sau ai unui cadru în formă de trapez.
formă muzicală polifonică pe două sau mai multe voci, în care o melodie expusă de o voce este reluată pe rând de celelalte voci și dezvoltată după legile contrapunctului.
fugă — verb
forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru fugi.
forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru fugi.